Bruxism – scrâșnitul din dinți în somn: cauze, simptome și tratament

Te trezești dimineața cu o durere neplăcută la nivelul maxilarului sau cu senzația că ai muncit toată noaptea fără să te odihnești cu adevărat? S-ar putea să fii unul dintre cei care suferă de bruxism – un obicei inconștient și frecvent, care constă în scrâșnitul din dinți în timpul somnului. Deși poate părea o problemă minoră, bruxismul poate afecta serios sănătatea dentară și starea generală de bine. Hai să descoperim împreună care sunt cauzele, simptomele și soluțiile eficiente pentru a scăpa de acest obicei deranjant.

Ce este bruxismul și cum se manifestă

Bruxismul se referă la scrâșnirea, frecarea sau încleștarea involuntară a dinților. Deseori, acest fenomen are loc în timpul somnului, fiind cunoscut sub denumirea populară de „scrâșnitul din dinți în somn” sau bruxism nocturn. Această afecțiune poate afecta smalțul dentar și poate duce la diverse complicații. Pentru a evita un somn agitat, este important să înțelegem și să gestionăm corect bruxismul.

Există două forme principale ale bruxismului:

Bruxismul diurn: Se manifestă pe parcursul zilei și poate implica încleștarea sau scrâșnirea dinților, adesea fără ca persoana să fie conștientă de acest lucru.
Bruxismul nocturn: Apare în timpul somnului și este frecvent asociat cu tulburări de somn, precum apneea sau sforăitul. Persoanele care dorm cu cineva pot observa zgomotul caracteristic produs de scrâșnitul dinților.

Bruxismul, dacă nu este tratat, poate provoca:

Fracturi dentare;
Fracturi ale coroanelor sau ale lucrărilor dentare existente;
Mobilitate anormală a dinților;
Resorbții osoase;
Dureri faciale și de cap.

Cauzele bruxismului și factorii de risc

Cauzele exacte ale bruxismului nu sunt pe deplin cunoscute, dar se consideră că o combinație de factori fizici, psihologici și genetici contribuie la apariția sa. Identificarea factorilor declanșatori este importantă pentru un tratament eficient.

Printre principalii factori care pot contribui la apariția bruxismului se numără:

Factori psihologici: Stresul, anxietatea, furia și frustrarea sunt adesea legate de bruxism, mai ales de cel care se manifestă în timpul zilei. Aceste emoții pot determina încleștarea sau scrâșnirea involuntară a dinților, ca o modalitate de a elibera tensiunea acumulată.
Factori fizici: O aliniere incorectă a dinților (malocluzia) sau alte probleme dentare pot favoriza apariția bruxismului. De asemenea, tulburările de somn, cum ar fi apneea obstructivă, sunt frecvent asociate cu bruxismul nocturn.
Factori genetici: Există indicii că bruxismul poate avea o componentă ereditară, fiind mai des întâlnit în anumite familii.
Stilul de viață: Consumul excesiv de alcool, cofeină sau tutun poate crește riscul de bruxism. Unele medicamente, inclusiv anumite antidepresive, pot avea ca efect secundar scrasnitul dinților pe timpul nopții.

Persoanele cu anumite trăsături de personalitate, cum ar fi cele competitive, hiperactive sau agresive, pot fi mai predispuse la bruxism. Anumite afecțiuni medicale, precum boala Parkinson, demența sau ADHD, pot fi, de asemenea, asociate cu această afecțiune.

În multe situații, cauzele bruxismului nu sunt cunoscute, iar afecțiunea poate apărea fără un motiv aparent. Totuși, identificarea factorilor de risc și a posibilelor cauze poate ajuta la gestionarea și tratarea eficientă a bruxismului.

Acum că am identificat posibilele cauze, este important să recunoaștem simptomele bruxismului, care pot varia de la disconfort ușor la dureri severe și probleme dentare.

Simptomele bruxismului la adulți și copii

Bruxismul, se caracterizează printr-o varietate de simptome care pot afecta atât sănătatea dentară, cât și calitatea vieții. Depistarea timpurie a acestor simptome este esențială pentru a preveni complicațiile pe termen lung.

Simptome dentare:

Dinți aplatizați, fracturați sau ciobiți: Scrâșnitul dinților poate duce la deteriorarea smalțului și a structurii dentare.
Smalț dentar uzat: Atunci când dentina (stratul interior al dintelui) este expusă, crește sensibilitatea dentară.
Sensibilitate dentară crescută: Apare durere la consumul de alimente sau băuturi reci, calde sau dulci.

Simptome musculare și articulare:

Dureri de maxilar: Se resimte disconfort sau durere în mușchii maxilarului, mai ales dimineața.
Mușchi faciali tensionați: Apare o senzație de încordare sau oboseală a mușchilor feței.
Dureri de cap: Sunt adesea resimțite în zona tâmplelor.

Alte simptome:

Tulburări de somn: Apar treziri frecvente sau dificultăți de a avea un somn odihnitor.
Sunete de scrâșnit: Persoana cu care dormi poate auzi zgomotul produs de scrâșnitul dinților.

Impactul emoțional și social al bruxismului

Bruxismul nu afectează doar sănătatea dentară, ci poate avea și consecințe emoționale și sociale importante. Persoanele care suferă de această afecțiune pot resimți anxietate legată de deteriorarea dinților sau pot evita să zâmbească din cauza aspectului acestora.

De asemenea, zgomotul produs în timpul nopții poate perturba somnul partenerului de viață, afectând calitatea relației. Sentimentele de rușine, jenă sau frustrare legate de acest obicei involuntar nu sunt neobișnuite și pot contribui la stresul deja existent. Din acest motiv, abordarea bruxismului trebuie să ia în considerare și componenta psihologică, nu doar simptomele fizice.

Diagnosticarea bruxismului

Diagnosticarea bruxismului presupune o evaluare atentă a simptomelor și a istoricului medical al pacientului. Medicul stomatolog are un rol important în identificarea semnelor de scrâșnit din dinți și în excluderea altor afecțiuni cu simptome similare.

Procesul de diagnosticare include, de obicei, următoarele etape:

Evaluarea clinică: Medicul stomatolog va examina cu atenție dinții pentru a identifica semne de uzură, fracturi sau ciobiri. De asemenea, va evalua musculatura maxilarului pentru a detecta eventuale tensiuni sau dureri.
Anamneza: Medicul va discuta cu pacientul despre simptomele pe care le are, inclusiv frecvența și intensitatea scrâșnitulului din dinți, precum și despre eventualii factori de stres sau anxietate.
Investigații suplimentare: Uneori, pot fi necesare radiografii dentare pentru a evalua starea rădăcinilor dentare și a osului maxilar. Se poate efectua și o polisomnografie (studiu al somnului) pentru a monitoriza activitatea musculară în timpul somnului și pentru a exclude alte tulburări de somn.

Este important ca medicul să excludă alte cauze posibile ale simptomelor, cum ar fi afecțiunile temporomandibulare (ATM) sau nevralgiile trigeminale. Un diagnostic corect este esențial pentru a stabili un plan de tratament adecvat pentru bruxism, atât la adulți, cât și la copii.

Odată ce bruxismul a fost diagnosticat, este timpul să explorăm opțiunile de tratament bruxism disponibile. Acestea variază în funcție de severitatea afecțiunii și de cauzele subiacente.

Tratamentul bruxismului

Tratamentul bruxismului are ca scop reducerea durerii, prevenirea deteriorării dentare și, dacă este posibil, abordarea cauzelor care îl declanșează. Abordarea terapeutică este personalizată, ținând cont de severitatea afecțiunii și de impactul acesteia asupra calității vieții pacientului. Există mai multe opțiuni de tratament disponibile, de la dispozitive orale până la terapii comportamentale.

Gutiere ocluzale: Aceste dispozitive, realizate pe măsură de către medicul stomatolog, se poartă, de obicei, noaptea și au rolul de a proteja dinții de efectele scrâșnitului. Gutiera nu oprește scrâșnitul, dar reduce semnificativ uzura dentară și tensiunea musculară.
Managementul stresului: Tehnicile de relaxare, precum meditația, yoga sau exercițiile de respirație, pot ajuta la reducerea stresului și anxietății, factori declanșatori comuni ai bruxismului. Terapia cognitiv-comportamentală poate fi, de asemenea, utilă în gestionarea emoțiilor și a comportamentelor asociate cu bruxismul.
Medicație: În unele cazuri, medicul poate prescrie relaxante musculare pentru a reduce tensiunea musculară și durerea. Dacă bruxismul este asociat cu anxietatea sau depresia, pot fi prescrise antidepresive sau anxiolitice.
Corectarea problemelor dentare: Dacă bruxismul este cauzat de o aliniere incorectă a dinților (malocluzie), poate fi necesar un tratament ortodontic pentru a corecta poziția dinților și a reduce tensiunea asupra articulației temporomandibulare.

Tratamentul bruxismului implică adesea o combinație de abordări, iar succesul depinde de identificarea cauzelor și de respectarea planului de tratament. În cazurile mai complexe, în special când bruxismul este asociat cu tulburări de somn sau anxietate severă, pot fi implicați și alți specialiști, precum psihologi sau neurologi. O abordare multidisciplinară poate oferi rezultate mai bune pe termen lung.

Este important să reținem că bruxismul nu afectează doar adulții. Să vedem cum se manifestă și cum este abordat bruxismul la copii.

Bruxismul la copii - particularități și abordare

Scrâșnitul din dinți la copii este un fenomen relativ frecvent, dar care necesită atenție pentru a preveni eventualele complicații.

Particularități: La copii, scrâșnitul din dinți poate fi legat de erupția dentară, alinierea incorectă a dinților sau chiar de factori emoționali, cum ar fi stresul sau anxietatea. Intensitatea și frecvența bruxismului la copii pot varia mult.

Abordare: În majoritatea cazurilor, bruxismul la copii nu necesită tratament, deoarece tinde să se amelioreze pe măsură ce copilul crește. Cu toate acestea, este important ca medicul stomatolog să monitorizeze situația pentru a evalua impactul asupra dinților și a articulației temporomandibulare.

Intervenții: În cazurile severe, medicul poate recomanda o gutieră pentru a proteja dinții de uzură. De asemenea, este important să se abordeze factorii emoționali prin terapie sau tehnici de relaxare.

Părinții trebuie să fie atenți la semnele bruxismului la copii și să consulte medicul stomatolog pentru o evaluare adecvată. Identificarea și gestionarea timpurie a factorilor de risc pot contribui la prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Indiferent de vârstă, prevenirea este întotdeauna mai bună decât tratamentul. Să explorăm câteva strategii eficiente pentru prevenirea bruxismului și gestionarea stresului, un factor declanșator major. O bună igienă a somnului poate contribui la reducerea bruxismului.

Prevenirea bruxismului și gestionarea stresului

Prevenirea bruxismului necesită adesea o abordare complexă, axată pe reducerea factorilor de risc și pe gestionarea eficientă a stresului. Având în vedere că bruxismul poate fi influențat de o varietate de factori, inclusiv factori psihologici, adoptarea unor strategii de gestionare a stresului poate contribui la prevenirea și ameliorarea acestei afecțiuni.

Tehnici de relaxare: Practicarea unor tehnici de relaxare, precum meditația, yoga sau exercițiile de respirație profundă, poate ajuta la reducerea tensiunii musculare și a anxietății, factori declanșatori comuni ai bruxismului. Aceste tehnici pot fi integrate în rutina zilnică pentru a induce o stare generală de calm și relaxare.
Gestionarea stresului: Identificarea și gestionarea eficientă a factorilor de stres din viața de zi cu zi pot contribui la prevenirea bruxismului. Aceasta poate include stabilirea unor limite clare, prioritizarea sarcinilor și delegarea responsabilităților, precum și alocarea de timp pentru activități plăcute și relaxante.
Stil de viață sănătos: Un stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și un somn odihnitor, poate contribui la reducerea riscului de bruxism. Evitarea consumului excesiv de alcool, cofeină și tutun poate avea, de asemenea, un impact pozitiv.
Terapie cognitiv-comportamentală (TCC): TCC poate fi o opțiune eficientă pentru gestionarea bruxismului, mai ales dacă acesta este asociat cu anxietatea sau stresul cronic. Terapia poate ajuta la identificarea și modificarea gândurilor și comportamentelor negative care contribuie la apariția bruxismului.

Pe lângă tehnicile de relaxare și gestionarea stresului, alegerea unei perne adecvate joacă un rol important în prevenirea tensiunii musculare și, implicit, a bruxismului. O pernă care susține corect capul și gâtul poate ajuta la menținerea unei poziții confortabile în timpul somnului, reducând astfel riscul de încordare a mușchilor maxilarului.

Pentru un somn cu adevărat odihnitor, poți descoperi gama de perne ergonomice și prietenoase cu corpul de la NUIT, concepute pentru a susține relaxarea profundă și confortul pe tot parcursul nopții.

Pași următori pentru a gestiona bruxismul

Dacă suspectezi că te confrunți cu bruxism, iată ce poți face în mod concret:

✅ Programează o vizită la medicul stomatolog pentru evaluare și diagnostic;

✅ Monitorizează-ți simptomele (durere, disconfort, treziri nocturne);

✅ Încearcă tehnici de relaxare zilnică – meditație, yoga, respirație profundă;

✅ Redu consumul de cofeină, alcool și evită fumatul;

✅ Alege o pernă ergonomică și un mediu de somn liniștit;

✅ Dacă este nevoie, discută cu un psiholog pentru gestionarea stresului;

✅ Urmează tratamentul recomandat (gutieră, terapie, corecții dentare);

✅ Revizuiește periodic situația cu medicul pentru ajustări.

Prin conștientizare, prevenție și sprijin specializat, bruxismul poate fi gestionat eficient, iar calitatea vieții – îmbunătățită semnificativ.